Acei ani plini de zâmbete și viață!

Adolescența! Cine nu își aduce aminte cu drag de farmecul acelor ani? Cine nu-i păstrează amintiri plăcute? Prima iubire, primul sărut, primele manifestări de rebeliune, primele obrăznicii, primele examene importante ale vieții... Ce mi-a lipsit atunci? Nimic, eram prea fericită că trăiesc, prea plină de viața care pulsa în mine, prea iubită de oameni dragi. Prieteni, terase, plimbări, cărți, filme, școală, excursii. Eram atât de plăcut inconștientă încât m-am dat jos din trenul care ne ducea la destinație și pentru care plătisem bilet, eu cu doi prieteni, am coborât într-un sat oarecare din drumul spre București, ne-am învârtit pe acolo și am decis să luăm ocazia. Tipul care ne-a luat a fost atât de amuzat de noi și tinerețea noastră molipsitoare încât nu ne-a cerut niciun ban. Sau la ziua mea, când fiecare invitat trebuia să vină cu o sticlă de șampanie (nu voiam cadouri), iar eu trebuia să beau câte un pahar cu fiecare din sticla adusă de el. Sau excursia cu mama în Turcia, iarna, pe un ger de crăpau pietrele... toți erau coborâți din autocar, dar eu l-am rugat frumos pe vameș să mă lase în interior, cred că mai aveam puțin și leșinam de frig. Sau orele din noapte petrecute cu sute, mii de cărți, toate mă acaparau, toate erau interesante... Momentele când descopeream melodii noi, formații noi. Clipele frumoase în taberele de la malul mării. 
Vremurile în care copilul meu va deveni o adolescentă sunt vremuri pline de tentații. Ea poate ajunge la ce eu nu am avut acces. Trebuie numai să-și dorească și ea. 
Aș fi vrut ceva nou pentru orașul meu? Aș fi vrut un patinoar să învăț să patinez pe gheață. Fiica mea deja merge la acest patinoar și deși nu este unul acoperit, e mai bun decât nimic. Aș fi vrut operă, teatru, mall. Mi-ar fi plăcut să existe cluburi de jocuri de societate, de arhitectură, de limbi străine, de teatru, un cor care să facă turnee internaționale, lecții de dansuri disco. Mi-ar fi plăcut să ne putem întâlni într-un cadru organizat și să pornim la pas pe străzi, să învățăm numele lor și de ce se cheamă astfel, să povestim despre clădiri, în ce stil arhitectural sunt construite și care sunt cele care fac parte din patrimoniul orașului. Este motivul pentru care am scris acest articol, prin care accept provocarea de a susține Urban Up!, un proiect inițiat de Asociația De-a Arhitectura, care le oferă elevilor de liceu o bună oportunitate de a-și cunoaște orașul. Proiectul a fost derulat în anul 2017 în cadrul programului „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Totodată, pot fi organizate ateliere și în 2018, fie în licee, în săptămâna „Școala altfel”, fie ca activități ale Clubului De-a Arhitectura. Detalii găsiți pe http://www.de-a-arhitectura.ro/.