miercuri, 29 noiembrie 2017

Zarurile au fost aruncate... cam departe!

”A game for those
Who seek to find
A way to leave
The world behind.”



Portalul s-a creat pe neașteptate, din joacă, dintr-o transpunere, dintr-un exercițiu de imaginație. Eram la cinema și așteptam să înceapă filmul. Știi acele trailer-e cu următoarele pelicule în premieră, le urmărești sau te faci comod pe scaun cu o cutie de alune ori popcorn. Ei bine, eu am fost chiar captivată atunci când pe marele ecran au apărut Dwayne Johnson și Karen Gillan în trailer-ul „Jumanji: Aventură în junglă”. Pentru câteva minute am fost în pielea Marthei, trecând de la groază și mirare la surpriza descoperirii unor abilități care mă ajutau să supraviețuiesc și să trăiesc intens aventura din jungla în care culoarul imaginației mă proiectase. Pe lângă forța ieșită din comun pe care o aveam, puteam să ajung în vârful unui baobab dintr-un salt, aveam capacitatea de a anticipa mișcările unor creaturi uriașe, extrem de periculoase, puteam citi gândurile prietenilor mei, care-mi dădeau instrucțiuni mental, de ce să mă feresc, unde să nu calc, din ce parte vine primejdia. 


jumanji



jumanji

Când am confundat un șarpe supranatural cu o liană și l-am apucat de coadă, Spencer a realizat gravitatea situației și, pe când gura șarpelui se căsca să mă înghită, el i-a retezat capul cu o viteză năucitoare, salvându-mi viața. În momentul în care am ajuns în fața unei cascade, fugind înfricoșată de un leu imens, tot Spencer a fost cel care m-a prins de mână pentru a sări împreună. Am ajuns epuizați la mal, după ce mi s-au dislocat ochii de spaimă la vederea unui bot de crocodil pe care l-am luat drept un trunchi de copac (posibil) salvator. Am tras cu arcul într-un vultur prădător care era gata să se năpustească asupra cinei noastre, gătită la un frumos foc de tabără. Am ucis cu mâinile goale scorpioni veninoși care-mi tulburau somnul în patul de crengi și frunze. Am mâncat tulpină de bambus atunci când izvorul era prea departe. Am băut apă și din frunzele-bărcuță care captau și rețineau apa de ploaie. Am fost vânați de băștinași, luați prizonieri, cu greu am reușit să evadăm. Am văzut gorile ce își organizau existența pe model uman. Am urmărit o panteră neagră vânând un porc mistreț, dar noi i-am luat-o înainte, l-am ucis și ne-am ospătat pe cinste... Alte imagini se derulau în mintea mea... Dar, pe cât de mult doream să rămân acolo, pe atât fanta imaginației mă aducea spre lumea reală, spre evadarea din jungla plină de peripeții. Secunda a trecut și m-am trezit în prezent, la cinema, filmul începuse, o călătorie în altă lume, alte personaje de urmărit, o nouă poveste de explorat. 


jumanji


Nu îmi rămâne decât să merg luna viitoare, pe 29 decembrie, la cinema, să văd dacă acțiunea reală a filmului ”Jumanji: Welcome to the Jungle” se apropie de ceea eu mi-am închipuit în acele câteva momente de visare. Îmi plac enorm filmele pentru întreaga familie, mai ales că Anita nu are încă vârsta necesară pentru a procesa chiar orice tip de film, iar peliculele de aventuri și comediile mă salvează când fac alegerea pentru o ieșire în oraș. Printre surprizele de sărbători voi bifa și o aventură 3D la cinema.




Articol scris pentru SuperBlog 2017.
Imagini și trailer - intercomfilm.ro