Te ascult!

imagine web
         Și totuși există acele zile cu momentele lor de luciditate deplină în care realizezi că doar tu însăți te înțelegi, tu atât și poate bunul Dumnezeu, dacă e atent. Omul nu se schimbă sau nu evoluează că vrei tu, degeaba, vorba lui Eminescu, vii cu sfaturi dacă știi a lui măsură... Am dat un telefon la o revistă și, nimerind la departamentul greșit, o tipă mi-a zis să nu-mi irosesc energia (ceva de genul <save your breath!>) că-mi face legătura unde trebuie. Așa e cu orice interlocutor, trebuie întâi să vezi în ce ape se scaldă, dacă e cazul să-i vorbești, să cauți să-l completezi, să uzi  floarea, nu să-i schimbi soiul că-i aproape imposibil... Se spune că un adult râde de cincisprezece ori pe zi, ce puțin comparativ cu un copil care râde cam de trei sute de ori! Eu am noroc să râd mai des, râsul copilei mele e molipsitor... mai am noroc și cu altele, ce-i drept. Dar, ca tot omul, am zile și ne-zile.
imagine web
Ne-zilele sunt acelea în care constați cu tristețe că pereții te ascultă mai bine decât oricine, când <outside is raining but inside is wet> și ai nevoie de câteva batistuțe nazale, când vrei să primești răspunsul care să-ți confirme că n-ai vorbit în vânt și-l vrei și-l aștepți degeaba. Sunt un om de acțiune, dar nu-mi place să trag de altul continuu, să-l implic fără entuziasm în activități, eu însămi am și ceva de felină leneșă - atac și expectativă -  așa că să-mi zdrobesc vorbele de ziduri a început să devină supărător. Vreau inițiativă, vreau propuneri, vreau să-mi spui ce să gătesc! În rest, <You jump, I jump!>, fără ezitare... 
imagini web
Carte publicată - „Călătorie prin gânduri”, 2018

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Răsfăț culinar la „Hanul din meri” ❤

Imagine
Acum două săptămâni ne-am urnit, dorind să evadăm din canicula intensă, spre plaiuri montane, mai precis am mers să luăm prânzul la 32 de km de Târgoviște. Cu o zi înainte, o prietenă mi-a vorbit despre „Hanul din meri” și despre minunatul dish tradițional românesc, vestita mâncare de fasole servită în pâine, pentru care hanul este celebru și știut de toți. De toți, mai puțin de noi, familia mea, care, după ce a înghițit în sec, și-a propus să ajungă să deguste vestitele bucate.  Deși mi-am făcut iluzii că soarele se va domoli cu cât înaintam spre munte, nu s-a „îndurat” de mine, iar eu simt că trec prin iad dacă trebuie să ies la orele amiezii. E drept că este aer condiționat în mașină, dar nu dă randament... mașinuța asta, o Dacia Logan, are aproape 20 de ani, ne-a pasat-o tata să avem cu ce să ne învârtim, nu e nicidecum pentru călătorii lungi în condiții atmosferice neconvenabile. Pe scurt, aerul trebuie să fie maximum la treapta 2 că, dacă e mai rapid, se oprește motorul. D
Citiți mai multe

Domnișoara Bubble și povestea ei total neobișnuită

Imagine
Viața a două fetițe curioase și "exploratoare" se schimbă în momentul în care o întâlnesc pe Domnișoara Bubble . Englezoaica bizară din localitatea lor, respinsă de ceilalți și acuzată de vrăjitorie, trăia împreună cu fiul său android și o pisică magică într-o vilă impunătoare și la fel de extravagantă ca și proprietara. Fetele ajung acolo și descoperă un tărâm magic, cu păsări și animale năzdrăvane, cu acadele delicioase și mașinării de făcut vise. Băiatul domnișoarei Bubble avea o inimă artificială cu mecanism de ceas vechi, adică funcționa doar dacă era rasucită periodic cu o cheiță. Din coada pisicii ieșeau baloane în care pluteau zâmbete. Departe de a găsi în acel loc ceea ce se zvonea printre oameni, fetele încep o adevărată aventură împreună cu inventatoarea, care le va fascina și le va modifica universul. Povestea are un final fericit și neașteptat, dar, până acolo, derularea alertă a evenimentelor ne-a captivat și ne-a stârnit curiozitatea. Mie și Anitei ne-au pl
Citiți mai multe