Negația

           

IMAGINE WEB

 
       Mai nou s-a adoptat aproape peste tot tactica negării. În copilărie aveam o carte - < Fetița care l-a luat pe nu în brațe - am recit și acum ceva timp fragmente din ea ... avându-l pe "nu" în brațe> nu putea face nicio treabă atunci când o ruga mama ei sau bunica etc., nu putea ridica nimic, stătea așa, cu <nu> în brațe etc.. Asa-s și oamenii în ziua de azi - <cine eu?> - <nu,nu, te înșeli, n-am fost eu> ... pe majoritatea copiilor de-i întrebi sau încerci sa-i acuzi de ceva, ce știi că au făcut, te lovești de această negație ... sau, mai rău, ei dau vina pe altcineva ... și evident, exemplul le-a fost oferit de cei mari  prin comportamentul propriu pe care ei l-au copiat, că mi-e greu să cred că un părinte și-ar învăța premeditat copilul să mintă, să se dezică de ceea ce a făcut, să nu-și asume acțiuni și fapte ...

            Sunt în favoarea adevărului, dar nu așa orbește și-n tot ... asta înseamnă că înțeleg să spui o minciună pentru protecția celuilalt (bine acum să nu crezi am zis să nu-i spui nevestei ca ai înșelat-o pentru a o proteja, adică să minți prin omisiune - nu o înșela! ) ... și cred că știi la ce tip de minciuni mă mai refer (de la cele mici, de circumstanță, gen îți stă bine blondă - când de fapt arată ireal, ca o păpușă de plastic cu trăsături exagerate ca acelea de proastă calitate, are ceva fals, adică - până la cele mai profunde, care trebuie ascunse pentru a nu face răul mai rău. Detest însă profund oamenii fără cuvânt, pe cei care nu se poartă fair play, pe cei ce-și iau angajamente sau fac promisiuni în van, nefondate și nesusținute, pe cei care se îngălbenesc la propriu când văd un lucru nou la tine (deși au și ei bani să-și ia), pe cei care promit ca vin la o întâlnire, apoi o anulează în ultimul moment, pe cei ce nu ies din casă ca plouă, pe cei ce nu-ți fac vizite că sunt răciți (și sunt, ca o permanență!)  etc.. 

             Nu-mi plac cei ce-și ascund prieteniile din trecut, bărbații geloși pe aventurile anterioare ale soției, suspicioșii în fața cărora simți nevoia (parcă te obligă într-un fel) să te disculpi de teama de a nu fi greșit înțeles, oamenii care te învinuiesc fără probe și fără argumente, nu-mi plac obosiții, nu-mi plac rudele care nu te vizitează invocând motive puerile sau fanteziste, nu-mi place să mă plâng sau să stârnesc mila ... și-s mai multe care nu ... pe cele care da,  ți le spun altădată! Mulțam c-ai fost aici!     
 

IMAGINE WEB